Strategie

PENTRU O NOUĂ PERFORMANŢĂ ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE

Premise

Fundamentarea strategiei Centrului de Cercetări Financiare si Monetare - Victor Slăvescu pentru perioada imediat următoare,  2008-2010,  porneşte de la următoarele preocupări:

·        Realizarea în bune condiţii a programelor naţionale de cercetare de profil ale Academiei Romane şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

·        Asigurarea îndeplinirii obiectivelor programelor prioritare de cercetare ale Institutului Naţional de Cercetări Economice, Centrul de Cercetări Financiare si Monetare - Victor Slăvescu  fiind o componentă a acestuia;

·        Translatarea unor programe prioritare ale Institutului Naţional de Cercetări Economice în programe şi proiecte de cercetare specializate din domeniul Centrului de Cercetări Financiare si Monetare - Victor Slăvescu ;

·        Atingerea într-un timp rezonabil a dezideratului dezvoltării şi modernizării economiei pe baza cunoaşterii;

·        Punerea în aplicare a programului managerial însuşit la nivelul echipei de conducere.

Pornind de la aceste premise ca şi obiective, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare - Victor Slăvescu îşi propune să răspundă propriei sale provocări pentru o nouă performanţă, cu şansa de a redeveni institut de cercetare, prin repoziţionarea cercetării de profil din mai multe perspective definind însăşi misiunea acestuia.

Misiunea

Raportat la experienţa şi tradiţia Centrului de Cercetări Financiare si Monetare - Victor Slăvescu precum şi la realităţile tranziţiei româneşti, între cercetarea fundamentală şi cercetarea  aplicativă de profil trebuie găsit un nou echilibru dinamic, care să compenseze disparităţile de accente în ambele sensuri.

Economia bazată pe cunoaştere solicită reconfigurarea instrumentului metodologic şi teoretic al cercetării pentru o mai rapidă prefigurare şi funcţionare a cadrului naţional al integrării.

Procesul integrării, înţeles ca o deschidere, impune orientarea cercetării de profil către programe şi proiecte de perspectivă cu deschidere spre societatea culturală şi informaţională intensivă beneficiară de cunoştinţe.

Adevărata implicare impune ca finalitatea unor obiective ale cercetării aflate în atribuţiile Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare - Victor Slăvescu să ajungă până la implementarea formală de politici publice sectoriale specifice.

Transparenţa şi valorificarea cercetării trebuie concretizată într-o comunicare mult mai intensă cu  responsabili de decizii, iar pentru acest lucru este nevoie de argumente structurate şi accesibile.

Obiectivele programelor

Principalele obiective ale programelor în care Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare - Victor Slăvescu este implicat privesc:

·        TEORII, MODELE, VERIFICARE, IPOTEZE, INOVATIE

·        CONVERGENŢA FINANCIARĂ ŞI MONETARĂ PENTRU INTEGRARE

·        TRECEREA LA EURO

·        ABORDAREA FINANCIARĂ A NIVELULUI MICROECONOMIC

·        SINTETIZAREA INFORMAŢIEI

În încercarea de a răspunde misiunii, obiectivele cercetării sunt ancorate cu prioritate în realităţile naţionale, fără  a renunţa la metodele moderne ale analizei şi simulării şi folosind abstractizarea ca mijloc de inovaţie, atât în teorie, cât şi în decizie.

Cercetarea financiar-monetară este de departe cea care poate judeca funcţionarea economiei de piaţă în virtutea faptului că pârghiile majore de conducere a economiei de piaţă sunt finanţele şi moneda. Acestea dau, de regula Centrului de Cercetări Financiare si Monetare - Victor Slăvescu, măsura raţionalităţii tuturor celorlalte politici ale statului. Ca urmare: expertiza neutră, dar şi cu caracter public a Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare - Victor Slăvescu într-un domeniu cu importanţă vitală recunoscută, este necesară, iar demersul se va concentra pe analize şi acţiuni privind:

·        Reconfigurarea cercetării vizând în primul rând instrumentul teoretic şi metodologic, pe baza cărora putem ajunge la inovaţie în managementul performant al economiei.

·        Orientarea cercetării prin asigurarea convergentei şi aşezarea pe baze solide financiare şi monetare  a  procesului de trecere la euro.

·        Provocarea integrării afectând în mod plenar şi mediul microeconomic, care trebuie să răspundă provocărilor unui spaţiu geografic extins, dar mult mai restrictiv din punct de vedere al regulilor şi al disciplinei practicate până acum.

·        Rezistenţa microeconomicului pregătită nu numai din punct de vedere legal, ci şi al cunoştinţelor financiare şi monetare, cu impact asupra calităţii managementului afacerilor şi a modului complex şi operativ în care trebuie privite oportunităţile şi riscurile pieţei.

·        Centrul de Cercetări Financiare si Monetare - Victor Slăvescu trebuie să fie producător de informaţie obiectivă, neutră, de calitate, accesibilă fizic şi adresabilă profesional, transformabilă în argument şi decizie în timp real.

Provocări

Schema provocărilor indică restricţiile majore în care operează Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare - Victor Slăvescu şi sunt reprezentate de programele de cercetare, resursele cercetării şi criteriile de evaluare a performanţei.

Recuperarea în clasificarea la nivelul Institutului Naţional  de Cercetări Economice şi al Academiei Române, de la Centru de cercetări la Institut de cercetare, este un obiectiv comun al conducerii şi echipei de cercetători a Centrului. Principala noastră exigenţă stă în repoziţionarea cercetării de profil, aşa cum a fost definită prin mărimea Centrului şi formularea obiectivelor programelor de cercetare. Dorim ca prin programele de cercetare, Centrul nostru să capete o mai mare vizibilitate, dar şi implicare instituţională şi profesională.

Ambele aspecte ridică însă şi probleme de imagine şi percepţie profesională, care poate subiectiv, au nevoie de o recunoaştere mai facilă, prin nume, lucrări, manifestări publice. Centrul nostru, din acest punct de vedere, are handicapul motivării resurselor umane, insuficienţei resurselor financiare, care afectează major asupra posibilităţii de a răspunde criteriilor unei clasificări mai bune.

Anul 2004 a fost un an de eforturi considerabile ale colectivului şi conducerii interimare, în termeni de acţiuni, structurări şi manifestări, care să poată să ducă la îmbunătăţirea nivelului ştiinţific şi profesional al Centrului nostru şi implicit a performanţei sale formale, conform punctajelor şi criteriilor Institutului Naţional de Cercetări Economice şi ale Academiei Române.

Toate iniţiativele antamate vor fi păstrate în continuare, timpul introducerii lor fiind încă relativ scurt pentru evaluări riguroase privind beneficiile.

Actualele măsuri le dorim să le completăm cu următoarele:

- Înfiinţarea unui Consiliu Consultativ al Centrului, ca forţă de imagine şi cercetare suplimentară prin personalităţile care au acceptat deja să facă parte şi şi-au manifestat disponibilitatea de a se implica ca voluntari în orientarea muncii cercetătorilor şi în cercetarea propriu-zisă.;

- Angrenarea cercetătorilor în cunoaşterea şi implicarea lor profesională în instituţiile statului relevante, cu dublu scop: de a cunoaşte direct preocupările şi modalităţile de a se ajunge la soluţii, de a influenţa politica şi de a fi cunoscuţi direct prin expertiză şi manifestare.

Pârghii pentru performanţă

a. Puse deja în aplicare

·        Atelierul ştiinţific săptămânal

·        Recenziile lunii

·        Seminarul de analiză şi modelare financiar-monetară

·        Proiectul “Starea financiară a României”

·        Simpozionul anual internaţional

·        Extinderea comunicărilor ştiinţifice interacademice

b. Măsuri suplimentare

·        Consiliul Consultativ

·        Instituţionalizarea  prezenţei cercetătorilor în demersurile instituţiilor statului: Parlament -  Comisii de specialitate; Ministerul Finanţelor Publice; Banca Naţională a României; Curtea de Conturi; Garda Financiară

Resurse

a. Forţa echipei profesionale

Numai bunăvoinţa, efortul şi implicarea echipei de conducere şi a echipei de cercetare nu sunt de ajuns pentru a se ajunge la un centru de excelenţă. Credem însă în posibilitatea unei restructurări a resurselor legale limitate.

1. Prioritară este îmbunătăţirea potenţialului ştiinţific al Centrului printr-o redistribuire, la nivel de Institut Naţional de Cercetări Economice, a gradelor ştiinţifice şi a  organizării concursului de ocupare a acestora cu respectarea strictă a criteriilor de calificare. Centrul are nevoie de:

·    stabilitatea resursei umane;

·    calificare profesionala individuală ridicata;

·    stimularea resursei umane prin linia de carieră.

2. Prin programele de cercetare trebuie atrase personalităţi cu statutul de cercetători asociaţi, stimulând iniţial voluntariatul bazat pe interes şi apoi  trecerea  la cointeresare.

3. Diversificarea adresabilităţii proiectelor de cercetare pentru a lărgi sfera de cunoaştere a Centrului prin forţa lui nouă, cu impactul asupra imaginii şi profesionalismului cercetătorilor proprii şi asociaţi ai Centrului.

b. Bugetul

Din punct de vedere al finanţării, este nevoie de o schimbare în fapt a opţiunii prin care este privită cercetarea economică din punct de vedere al  rezultatelor şi utilităţii sociale şi publice, atât la nivel naţional, cât şi departamental.

.De asemenea,  putem conta ca şi ca ţară europeană, în pragul integrării, să ne fundamentăm dezvoltarea şi modernizarea pe cunoaşterea adevărată şi nu pe improvizaţie. Acest demers trebuie început imediat. Ne referim la strategia UE stabilită prin Agenda Lisabona în anul 2000, de care ne-am îndepărtat fără a fi luată nici o măsură.

Problematica polarizării percepţiei asupra cercetării rămâne un paradox ancorat în dilema “dacă nu ştim ce fac, de ce îi plătim”. Numărul cercetătorilor în ţară a scăzut vertiginos, după cum substanţa competiţiei în cercetare şi a rezultatelor s-a diminuat. Nu poate fi concepută redresarea acestei tendinţe fără pârghia salarială, aceasta fiind instrumentală pentru stabilitatea şi dedicaţia resursei umane pentru cariera de cercetare.

Utilitatea socială a cercetării trebuie să se manifeste şi prin suportarea parţială a costurilor ei de către  instituţiile statului interesate, din considerente cum sunt:

- cel al eficientei, conform căruia nu pot să angajezi specialişti în toate domeniile de competenţă decât printr-o mărire iraţională a aparatului administrativ;

- cel al externalizării unor atribuţii din motive de obiectivitate şi eficienţă;

- instrumentele şi politicile unei economii de piaţă care se doreşte funcţională trebuie testate, după cum impactul acestora trebuie permanent evaluat şi calibrat.

Concluzia care se impune este ca instituţiile statului, în fundamentarea deciziilor, au nevoie de cercetări punctuale şi în timp real. Multe din acestea pot fi efectuate de structurile specializate publice, cum sunt institutele şi centrele de cercetare.

Contractele cu terţi operand în economia reală în condiţii de competiţie sunt o sursa nu numai de finanţare suplimentară a cercetării, ci şi de acumulare de cunoştinţe, de verificare de ipoteze şi de conferire a unei utilităţi practice imediate cercetării.

Speranţele Centrului

Mobilizarea interna pentru obiectivul de excelenţă devine reală numai în condiţiile în care aşteptările în ceea ce privesc motivaţiile unei astfel de mobilizări sunt credinţe ferme şi nu speranţe să se înfăptuiască. De asemenea, aceste motivaţii solicită în egală măsură sprijinul Academiei Romane, în sensul implicării în mecanismul decizional naţional privind resursele cercetării şi rolul acesteia în societatea bazată pe cunoaştere şi sprijinul  Institutului Naţional de Cercetări Economice, în ceea ce priveşte gestionarea structurată a unor resurse mai mari pentru domeniile de cercetare economică prioritare.

Recunoaşterea rolului necesar real al cercetării financiare şi monetare are nevoie de o dezvoltare şi extindere a adresabilităţii şi demonstrării utilităţii studiilor Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare – Victor Slăvescu la toate nivelurile de decizie politica, management economic, investiţional şi de gestiune a educaţiei generale şi de profil, intr-o societate bazată pe valorile democraţiei şi economiei de piaţă.